“Avem o credinţă comodă, pentru că ne-am schimbat modelele. Dacă la începutul anilor ’90, generaţia noastră îi avea ca modele pe mărturisitorii din temniţele comuniste, astăzi, generaţia tânără se orientează după modele occidentale, de tip protestant, care duc la o dedublare a comportamentului. Şi nu trebuie să ne mire, pentru că aceste modele îi influenţează şi pe preoţi. Mulţi dintre păstori trăiesc Sfânta Liturghie în smerenie, iar când ies din biserică conduc o maşină ultramodernă, scumpă, ca să ajungă într-o casă somptuoasă. Smerenia ar trebui să fie starea noastră permanentă, nu doar ocazionată de participarea la slujbele Bisericii. Când nu e aşa, înseamnă că am căzut în mrejele Vrăjmaşului. Cel rău ne vrea formali, fără evlavie. Lui îi convine de minune ortodoxul care merge la biserică, dar nu trăieşte slujba, că e cu mintea tot la grijile lumeşti, sau cel care spune că are o relaţie personală cu Dumnezeu şi n-are nevoie să meargă la biserică, ori cel care vânează împărtăşania ca pe o recompensă, căci nu năzuieşte la ea ca la unirea cu Hristos, deci la îndumnezeirea sa.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu